Eminescu - Scrisoarea III

Iata un inspector ONU,
Cu-n steag alb in virf de bat
Hussein privind la dinsul
Il intreaba cu dispret:


- Ce vrei, mai? -Eu, gand de pace
Si de n-o fi cu banat
Domnul Bush ar vrea sa vada
Cit de mult te-ai inarmat.


La un semn deschisa-i calea
Si se-apropie de cort
Un texan fara distinctie
Dupa vorba, dupa port.


- Tu esti George? -Da, Saddame,
Si-am venit sa mi te-nchini
De nu, iau a tale arme
Si le dau la beduini!


- Orice gand ai junioare
Si oricum ai fi venit
Nu-ti dau tie nici o arma
Sa nu crezi ca sunt tampit!


Cat priveste dezarmarea,
Niciodata n-am spus nu
Sunt de-acord sa-mi dau demisia
Numai cind ti-o dai si tu.


Pana una, pana alta,
La Bagdad eu sint Emir.
Cat suntem inca in lupta
Eu iti spun cinstit: -Sictir


- Cum, cind lumea mi-e deschisa
A mai sta gindesti ca pot?
Ca intreg al nostru ONU
Sa ma impiedece cu-n Vot?


O... tu nici gindesti Saddame
Cati in cale mi s-au pus
Toata floarea cea vestita
De prin Est si din Apus!


Prodi cu macaronarii,
Putin, Schr?, Jaques Chirac,
S-au scremut sa intervina
Sa nu intru in Irak.


Cu o ura ne-mpacata
I-am privit atunci in fata;
Cum crezi tu ca pot acuma
Sa ma-mpiedic de-o mustata?


- De-o mustata, da, texane
Caci mustata ce-o privesti
N-ai s-o uiti tu multa vreme
Precum cartofii frantuzesti...


Eu nu voi ca sa ma laud,
Nici nu voi sa te-nspaimint
Dar eu stiu ce vrei de-aicea,
Vrei petrol de sub pamant.


Si de-aceea tot ce arde-n tara asta
Gaz, petrol, si chiar butan
Mi-e prieten numai mie
Iara tie ti-e dusman.


Sa nu crezi ca e vre-o gluma,
Sau ce-ti zic e vre-o poveste:
Le voi da la rusi pe toate
Far-a prinde tu de veste.


Cum nu vii tu Tepes Doamne
Ca punand mana pe ei
Sa-i imparti in doua cete,
In Arabi si in Yankei?


Si-n consiliul de la ONU
La un mare protocol,
Du-le-o tona de benzina:
Si-o bricheta: "-Na petrol!"